Islanda: Negocierile conduse de Katrin Jakobsdottir pentru formarea guvernului au eșuat

Negocierile cu privire la formarea unei coaliții guvernamentale între Mișcarea Stânga-Verzii și alte trei partide în urma alegerilor parlamentare din 28 octombrie desfășurate în Islanda eu eșuat, a anunțat luni postul de More »

Islanda. Prima centrală cu emisii de carbon negative ne-ar putea salva planeta

Efectele încălzirii globale au fost mai evidente ca niciodată în 2017, dar un nou tip de centrală electrică cu emisii de carbon negative ne-ar putea face viața mai ușoară. Când vorbim de More »

MARE SURPRIZĂ. Islanda, cea mai mică țară care va juca la un Mondial

Insularii au uimit lumea fotbalului și au obținut biletele pentru turneul final organizat, anul viitor, de Rusia. Este al doilea mare șoc creat de nordici, în ultimii doi ani. Islanda va evolua More »

Un scandal de pedofilie provoacă alegeri anticipate în Islanda

Prim-ministrul islandez a anunțat vineri organizarea de alegeri parlamentare anticipate, al doilea scrutin de acest fel în mai puțin de un an, după retragerea unui partid din coaliția de centru-dreapta, fapt ce More »

Naţionala de tineret joacă meci decisiv cu Islanda pentru calificarea la Euro 2017. Junioarele au obţinut deja două victorii la Trofeul Carpaţi

Naţionala feminină de tineret (sub 19 ani) a câştigat cu 31-26 meciul secund cu Lituania, din cadrul turneului de calificare de la Carballo (Spania). După înfrângerea din prima zi cu Spania, 23-24, More »

Ţara unde nu contează dacă eşti femeie, bărbat, emigrant sau cetăţean: toţi vor primi salariu pe care-l merită

În timp ce mii de femei din întreaga lume cer eliminarea diferenţelor de salarii dintre femei şi bărbaţi, Islanda a sărbătorit ziua internaţională a femeii devenind prima ţară din lume care elimină More »

Pîna si în Islanda , islandezii citesc în presa de la Reykjavík despre guvernul din Rúmenía : „Á nóttunni, eins og þjófnaður !!!”

Dómsmálaráðherra Rúmeníu segir af sér. Floran Iordache, dómsmálaráðherra Rúmeníu, hefur sagt af sér í kjölfar þeirrar mótmælaöldu sem gengið hefur yfir landið síðustu daga.À Mörg hundruð þúsund hafa komið saman til mótmæla More »

Presa din Islanda vorbeste despre protestele gigantice de peste hálf milljón de români

Um það bil hálf milljón Rúmena tók í dag þátt í mótmælum gegn stjórnvöldum. Þau hafa staðið síðastliðna sex daga. Tvö til þrjú hundruð þúsund komu saman í höfuðborginni Búkarest, 45 þúsund More »

Presa islandeza : chiar si în Islanda la Reykjavik, Grindeanu & Dragnea umbla în costume de Jilava „Stjórnvöld í Rúmeníu gefa eftir”

Sorin Grindeanu, forsætisráðherra Rúmeníu, ætlar að draga til baka opinbera tilskipun sem felur í sér að það verður ekki saknæmt að þiggja mútur og misbeita valdi sínu ef ávinningurinn er innan við More »

Si în mica Islanda : Mikill fjöldi Rúmena komu saman til að mótmæla landlægri spillingu

Tæplega 300 þúsund Rúmenar komu saman í höfuðborginni Búkarest og víðar í kvöld til að mótmæla ákvörðun stjórnvalda að lækka hámarksrefsingu fyrir ákveðna gerð spillingarbrota. Stjórnarandstaðan hefur lagt fram vantraust á ríkisstjórn More »

 

Miracolul economic islandez

Dacă în urmă cu trei ani numele său era sinonim cu falimentul, în prezent, Islanda este considerată un exemplu de revigorare economică. Unul dintre secrete:  a lăsat băncile să se prăbuşească.

Islanda a fost una dintre ţările asupra cărora criza financiară şi-a pus amprenta într-un mod dur. În 2008, sistemul bancar islandez s-a prăbuşit. Cele mai importante bănci din Islanda – Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir – au intrat în faliment, ca urmare a datoriilor de miliarde de dolari acumulate în perioada în care aceste instituţii de credit urmau o politică agresivă de extindere.

În 2009, islandezii au fost atât de furioşi din cauza condiţiilor economice precare încât au atacat Parlamentul cu pietre. Acum însă situaţia s-a schimbat. Islanda îşi revine în mod miraculos şi poate oferi lecţii de revigorare economică. Se pregăteşte să-şi plătească anticipat datoriile pe care le are. În plus, autorităţile de la Reykjavík prognozează pentru acest an o creştere a produsului intern brut de până la 3%.

Un pas simbolic

Guvernul islandez a anunţat recent că va plăti o cincime din suma primită de la Fondul Monetar Internaţional şi de la vecinii săi nordici. Plata anticipată reprezintă pentru ţara care numără 320.000 de locuitori un pas simbolic făcut pe calea redresării dintr-o situaţie financiară ce avea să transforme numele statului într-un sinonim pentru ravagiile făcute de criza financiară globală, comentează Reuters.

Potrivit Guvernului de la Reykjavík, luna aceasta vor fi plătite 116 miliarde de coroane islandeze (909 milioane de dolari) – 55,6 miliarde de coroane (435 milioane de dolari) către FMI şi 60,5 miliarde de coroane (474 milioane de dolari) către vecinii săi nordici.

Şi autorităţile locale din Marea Britanie urmează să primească înapoi o parte din banii pe care i-au pierdut în 2008, când banca islandeză Glitnir a intrat în colaps, notează BBC. Peste 50 de consilii locale, dar şi universităţi şi organizaţii umanitare care aveau depozite în Islanda au fost afectate de falimentul băncii. Glitnir va transfera o sumă totală de 829 de milioane de dolari instituţiilor afectate de căderea sa din 2008.

De asemenea, câteva organizaţii britanice care aveau depozite la banca Landsbanki şi-au primit înapoi o parte din fonduri. Plăţile făcute de islandezi survin în contextul în care Guvernul britanic şi cel olandez au chemat Islanda în instanţă după ce au fost nevoite să despăgubească 400.000 de deponenţi britanici şi olandezi care aveau bani la băncile islandeze, paguba ridicându-se la circa 4 miliarde de dolari.

Secretul Islandei

În comparaţie cu celelalte ţări europene, pentru a face faţă crizei, Islanda a aplicat o strategie ce poate fi considerată curajoasă, chiar dacă unele voci spun că nu prea a avut de ales. A lăsat băncile să falimenteze, nu le-a finanţat din taxele contribuabililor. Totodată, statul a transferat creditele populaţiei şi depozitele în bănci noi, dar nu a transferat şi activele străine şi datoriile, notează Bloomberg.

Protest: „Loveşte-mă încă o dată“



De asemenea, Islanda a trimis în judecată bancheri ale căror acţiuni au amplificat criza. Nu s-a sfiit nici să dea în judecată Guvernul britanic la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe motiv că a contribuit la agravarea crizei. Decizia Islandei a venit după ce premierul britanic, Gordon Brown, a decis să îngheţe bunurile unor bănci islandeze şi ale unor companii cu sediile în Marea Britanie, în urma prăbuşirii sistemului bancar islandez.

O ţară „prietenoasă"

Islanda a luat în calcul până şi avantajele utilizării reţelelor sociale pentru promovarea în plan turistic.  Prin conturi cu denumirea „Iceland wants to be your friend" („Islanda vrea să-ţi fie prietenă", în trad.), oficialii de la  Reykjavík urmăresc să facă din micuţa ţară nordică o destinaţie turistică „prietenoasă".
De exemplu, campania „Ispired by Iceland 2011" („Inspirat de Islanda", în trad.) i-a încurajat pe cetăţeni să devină ghizi turistici. Pe parcursul acesteia, însuşi preşedintele Ólafur Ragnar Grímsson i-a invitat pe turişti la el acasă pentru a-i servi cu clătite cu dulceaţă, iar deschiderea sa a devenit de notorietate.

Totodată, autorităţile au încercat să-şi apropie cetăţenii, împovăraţi de griji, recurgând tot la internet. Recent, Guvernul i-a îndemnat pe islandezi să comenteze online şi să reacţioneze la propunerile privind noua Constituţie. Sistemul a funcţionat, având în vedere că preşedintele, hotărât să nu mai candideze, a revenit asupra deciziei după ce mii de islandezi au semnat o petiţie în acest sens.

Fostul premier Geir Haarde, judecat pentru criză

„După ce a izbucnit criza financiară, am realizat că aceasta nu este doar de ordin economic sau financiar, ci este şi de ordin politic, social şi juridic", a declarat Ólafur Ragnar Grímsson pentru Mashable.com.  „Dacă urma să ajutăm naţiunea să-şi recâştige puterea şi poziţia, nu era suficient să o facem prin clasicele instrumente de natură economică şi financiară. Aveam nevoie de o abordare democratică diferită", a adăugat Grímsson.

Planuri pentru o nouă monedă

Premierul Johanna Sigurdardottir a declarat recent că Islanda ia în calcul să renunţe la coroana islandeză. În cazul în care  procesul de aderare la Uniunea Europeană va avea succes, autorităţile de la Reykjavík se gândesc să adopte moneda unică. Dacă nu, se va merge pe ideea adoptării unei alte monede, „pentru că situaţia nu poate rămâne neschimbată". O variantă luată în calcul de Guvernul islandez, în cazul unui eşec în procesul de aderare la forul european, ar fi dolarul canadian. Negocierile de aderare ale Islandei la UE au început în vara anului 2010 şi se vor încheia, probabil, la începutul anului viitor.

Lecţii pentru Europa

În urmă cu trei ani, când băncile din Islanda au intrat în colaps, nimeni nu s-ar fi gândit că într-o perioadă relativ scurtă această ţară se va repune pe picioare. În momentul de faţă, având în vedere revigorarea Islandei, analiştii economici se întrec în a face paralele între modelul adoptat de Reykjavík şi cele urmate de alte state care au traversat situaţii similare.

Comentatorii spun însă că problemele cu care s-a confruntat Islanda sunt mai apropiate de cele pe care le-a avut de înfruntat Irlanda decât de cele ale Greciei. Asta pentru că a fost vorba mai degrabă de „explozia unui sector financiar de dimensiuni depăşite, şi nu de o incapacitate cronică de a balansa veniturile şi cheltuielile", comentează Moneymorning.com.

Există însă două lecţii-cheie ce pot fi învăţate de la islandezi. Pentru a evita ca băncile să le aducă în faliment, guvernele ar trebui să se concentreze doar pe salvarea celor care au depozite, nu pe salvarea creditorilor băncilor. Iar aceasta este lecţia pentru Irlanda.

Profesorul de economie Joseph Stiglitz de la Universitatea Columbia din New York, laureat al Premiului Nobel, a explicat pentru Bloomberg că „Islanda a procedat corect când s-a asigurat că sistemele sale de plată continuă să funcţioneze în timp ce creditorii, nu contribuabilii, fac faţă pierderilor înregistrate de bănci. Pe de altă parte, Irlanda a făcut totul greşit, fiind, probabil, cel mai prost model".

În ceea ce priveşte Grecia, experienţa Islandei sugerează că un control al capitalului şi al devalorizării ar putea reprezenta o soluţie mai puţin dureroasă pentru contracţia economică.

O soluţie mai puţin dureroasă

De altfel, potrivit unui fost bancher islandez, Grecia şi celelalte ţări din zona euro care traversează o criză a datoriilor ar trebui să ia în considerare măsuri similare celor luate de Islanda, notează „Business Insider". Însă unii analişti economici atrag atenţia că economia Islandei este diferită de cea a Greciei. Islanda are propria monedă, pe care o poate devaloriza într-un mod ce nu poate fi urmat de membrii zonei euro.

Calea aleasă de micuţa ţară nordică nu a fost deloc uşoară, iar islandezii pot spune asta din propria lor experienţă. Colapsul coroanei islandeze s-a tradus prin creşteri ale preţurilor la produsele de import. Cei care făcuseră împrumuturi în monedă străină s-au trezit că au avut de plătit dublu sau chiar triplu din cauza fluctuaţiilor monedei naţionale.

Islanda a găsit reţeta pentru a-şi reveni rapid, dar asta nu schimbă cu nimic faptul că cel mai bun mod de a evita colapsul constă în evitarea de la bun început a unei creşteri economice nesustenabile. Numai că această din urmă lecţie pare imposibil de învăţat pentru toată lumea, conchid analiştii economici

…..   

Miracolul economic islandez

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: