Tonele de cenuşă "scuipate" de Eyjafjallajokull ar putea fi dublate de erupţia aşteptată a altui vulcan islandez, Katla, ceea ce ar putea obtura lumina sloară, răci atmosfera şi aduce un nou "an fără vară" precum 1816
Îngheţul a distrus culturile agricole în mai. A nins în august. Ceaţă mai pot timpul, inundaţii, circa 200.000 europeni ucişi de frig, de foame sau în urma răzmeriţelor iscate de atacarea hambarelor cu cereale. Aşa a arătat anul 1816 – cunoscut drept "anul fără vară" – în Emisfera nordică.
Tot cu o astfel de răcire globală, în locul intens mediatizatei ipoteze a încălzirii globale, s-ar putea confrunta omenirea în "celmai rău scenariu" legat de erupţia vulcanului islandez Eyjafjallajokull. Craterul său "pufăie" încă luni bune de acum încolo. Iar cenuşii dispersate de acest vulcan i s-ar putea adăuga cea "scuipată" de un altul, Katla, care a mai erupt la sfârşitul anilor 1700.
