Islanda si-a prezentat cu stil lotul pentru Cupa Mondiala (video)

Islanda, cea mai mica natiune din istorie calificata la un turneu final al Cupei Mondiale, si-a prezentat cu stil jucatorii care vor participa la marea intrecere din Rusia in aceasta vara. Din More »

O companie aeriană îți dă 3.300 de euro/lună să te muți în Islanda și să călătorești în toată lumea

O companie aeriană low-cost din Islanda a lansat un concurs în care caută doi prieteni care să se mute în Islanda și să călătorească gratuit în lume, apoi să producă un conținut More »

“Hotelul” transparent din care se poate vedea aurora boreală, în Islanda

Dacă v-aţi apucat deja să căutaţi destinaţii pentru vacanţa din 2018, avem o propunere. Într-o pădure din Islanda s-a deschis un neobişnuit complex format din nouă capsule cu înveliş transparent. Prin urmare, turiştii More »

In Islanda a devenit ilegal ca femeile sa castige mai puțin decât bărbații

O nouă lege care prevede că este ilegal ca femeile sa fie platite mai putin decat barbatii a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 in Islanda. Companiile vor trebui să obțină More »

Islanda s-a saturat de numarul prea mare de turisti!

Islanda a devenit o destinaţie turistică atât de populară încât numărul vizitatorilor străini ar urma să depăşească populaţia locală de şapte ori în acest an, astfel că Guvernul islandez se gândeşte dacă More »

Ea este prim-ministrul Islandei. Are trei copii, la fel ca Firea, insa aici se opresc comparatiile

Katrin Jakobsdottir este premierul Islandei din noiembrie 2017. Are numai 41 de ani, pe care nu0i arata deloc, si este mama a trei copii. Katrin Jakobsdottir este liderul Aliantei Verzilor de Stanga. More »

Islanda: Negocierile conduse de Katrin Jakobsdottir pentru formarea guvernului au eșuat

Negocierile cu privire la formarea unei coaliții guvernamentale între Mișcarea Stânga-Verzii și alte trei partide în urma alegerilor parlamentare din 28 octombrie desfășurate în Islanda eu eșuat, a anunțat luni postul de More »

Islanda. Prima centrală cu emisii de carbon negative ne-ar putea salva planeta

Efectele încălzirii globale au fost mai evidente ca niciodată în 2017, dar un nou tip de centrală electrică cu emisii de carbon negative ne-ar putea face viața mai ușoară. Când vorbim de More »

MARE SURPRIZĂ. Islanda, cea mai mică țară care va juca la un Mondial

Insularii au uimit lumea fotbalului și au obținut biletele pentru turneul final organizat, anul viitor, de Rusia. Este al doilea mare șoc creat de nordici, în ultimii doi ani. Islanda va evolua More »

Un scandal de pedofilie provoacă alegeri anticipate în Islanda

Prim-ministrul islandez a anunțat vineri organizarea de alegeri parlamentare anticipate, al doilea scrutin de acest fel în mai puțin de un an, după retragerea unui partid din coaliția de centru-dreapta, fapt ce More »

 

Islanda isi revine discret dupa colapsul economic din 2008 datorita unui avantaj pe care il are in fata tarilor zonei euro: moneda proprie

Problemele cu care se confruntă acum Grecia nu sunt noi, ele au fost rezolvate cu succes de alte naţiuni, cel mai bun exemplu fiind Islanda, însă statul elen nu poate aplica metodele islandeze atât timp cât este în interiorul zonei euro, scrie Wall Street Journal.

(foto: Demonstrators in front of Iceland’s parliament building, in Reykjavík’s Austurvollur Square)

La trei ani după colapsul Islandei, fabrica de procesare a peştelui, deţi­nută de islandezul Dadi Palsson, din arhipelagul Vestmannaeyjar, simte efectele revenirii economice surprinzătoare. Palsson a venit la muncă la 4 dimineaţa, pentru că vin 12 tone de cod, pe care muncitorii îl curăţă şi-l împachetează pentru export. Mulţi dintre angajaţi sunt imigranţi polonezi.

În 2008, Islanda a fost prima victimă a crizei financiare care face acum ravagii în zona euro şi ameninţă să devină un dezastru economic. Multe voci spun că Grecia se îndreaptă spre o ieşire cataclismică din zona euro, iar Spania se luptă cu un sistem bancar în pragul colapsului. În schimb, politicienii europeni se ceartă între ei legat de soluţiile pentru criză.

Acum însă Islanda a revenit discret pe creştere. Şomajul s-a mai redus, iar emigraţia s-a mai calmat.

"Fiecare casă e plină pentru că putem oferi foarte multe locuri de muncă", spune Palsson, în vârstă de 37 de ani, printre rânduri întregi de lucrători şi echipamente care procesează peştele.

Islanda are un avantaj semnificativ faţă de ţările din zona euro, şi anume, propria monedă, care poate fi devalorizată. Astfel, ea a reuşit să transforme deficitul comercial în surplus şi să îşi înlesnească revenirea economică.

Având în vedere că are propria monedă, bancă naţională, politică monetară, propriul proces de luare a deciziilor şi propriile reguli, Islanda a avut opţiuni de politică la care ţările din zona euro pot doar să viseze. Succesul acestei ţări nordice oferă o lecţie cât se poate de clară asupra elementelor la care renunţă naţiunile când aderă la uniunea monetară. În plus, exemplul Islandei poate fi luat ca o imagine a ceea ce ar putea să facă ţările dacă părăsesc zona euro.

Colapsul

Islanda a avut o cădere brutală în 2008. Sistemul bancar s-a prăbuşit, iar şomajul a explodat. Guvernul a fost dat jos de populaţia furioasă, care a ieşit să protesteze în stradă. Tinerii plecau din ţară. La fel ca în zona euro, Fondul Monetar Internaţional a intervenit cu un pachet de ajutor financiar.

Moneda islandeză şi-a pierdut jumătate din valoare, ceea ce a ajutat exporturile, precum peştele procesat de Palsson, şi a mai redus din importurile scumpe, cum ar fi autoturismele. Slăbirea coroanei islandeze i-a lovit pe cei care aveau împrumuturi ipotecare în valută, dar judecătorii şi politicienii islandezi au organizat un sistem de ajutorare a celor cu astfel de împrumuturi. Bunurile importate au determinat creşterea inflaţiei, iar preţurile la raft au crescut cu 26% din 2008 şi până în prezent.

Acel pachet de finanţare externă a devenit o povară pentru sistemul financiar. Însă spre deosebire de Irlanda, Islanda a lăsat băncile să dea faliment şi i-a lăsat pe creditorii externi să acopere pierderile, protejându-i astfel pe contribuabili.

Revenirea

Ulterior, Islanda a impus un control strict al capitalurilor – exact opusul doctrinei UE de deschidere a graniţelor financiare – ceea ce a înlăturat pericolul unor retrageri masive de capital şi credit precum se văd acum în Grecia, Irlanda şi Portugalia, şi care ameninţă să lovească şi Spania şi Italia.

În loc să se arunce în măsuri de austeritate, precum cele care fac ravagii acum în Grecia, Islanda a amânat austeritatea. Mai mult, autorităţile au majorat iniţial ajutorul social pentru cei mai săraci dintre cetăţeni, care au continuat să cheltuiască şi au mai redus din şocul suferit de economie.

"Strategia generală a funcţionat foarte, foarte bine pentru Islanda, însă nu e vorba de un singur element, ci de felul în care au lucrat elementele împreună", spune Julie Kozack, care a fost şeful delegaţiei FMI în Islanda până de curând. Nu trebuie uitat însă că Islanda are o populaţie de 320.000 de oameni şi ce s-a implementat aici poate să nu funcţioneze la scară mai mare.

Părăsirea zonei euro ar fi traumatizantă pentru Grecia, chiar dacă ţara ar avea posibilitatea devalorizării monedei. Economia Islandei este mult mai bine axată pe comerţ, în timp ce exporturile elene, în valoare de 52 miliarde euro în 2011, au reprezentat doar 24% din Produsul Intern Brut (PIB). Islandezii au căldură şi electricitate din surse geotermale, pe când grecii îşi importă energia şi ar plăti mult mai mult după devalorizare.

La începutul lunii mai, Islanda a vândut obligaţiuni pe 10 ani, cu o dobândă de 5,875%, atrăgând din piaţă suma totală de 1 miliard de dolari. Dobânda la care s-a împrumutat Islanda nu ar fi disponibilă Greciei, Irlandei sau Portugaliei, presupunând că acestea ar avea acces la pieţele financiare. În martie, Islanda a început să dea înapoi banii FMI, mai devreme decât era stabilit.

Economie mai săracă, dar mai sănătoasă

Situaţia Islandei nu este nici pe departe perfectă. Ţara este mult mai săracă decât era înainte de spargerea bulei creditelor. Oamenii sunt în continuare foarte supăraţi pe clasa politică, pe care o consideră responsabilă de excesele financiare care au dus la criză, dar perspectivele sunt mult mai fericite decât cele ale ţărilor din zona euro care au început să aibă probleme în 2009.

O mare parte din criza datoriilor din zona euro provine din dezechilibrele economice. Grecia şi Portugalia au consumat ani la rând mai mult decât produceau, iar diferenţa o acopereau cu împrumuturi externe. Dezastrul a venit când străinii nu au mai vrut să dea împrumuturi. Spania se confruntă cu o situaţie similară.

"Dezechilibrele de la noi au fost mai grave decât cele din Spania şi Grecia. Am reuşit să le redresăm, relativ repede, după câţiva ani foarte dureroşi", spune Gylfi Magnusson, profesor universitar şi fost ministru islandez al economiei şi afacerilor în perioada 2009-2010.

E mai greu să corectezi dezechilibrele în interiorul zonei euro. Acolo, politica este una de devalorizare internă, un eufemism pentru sărăcirea populaţiilor. În teorie, scăderile salariale ar ajuta industriile exportatoare să devină mai competitive. În practică, e greu să scazi salariile fără să loveşti economia locală.

În Irlanda, ţara unde măsurile de revenire economică au avut cel mai mare succes, politica de scădere a salariilor a reuşit într-adevăr să sporească exporturile, dar şomajul a crescut, iar consumul local s-a redus. În Islanda, moneda devalorizată îi forţează pe localnici să cumpere mai puţin din străinătate şi mai mult de la producătorii locali.

"Vedem în Grecia şi Europa de Sud cât de dureros este să faci ajustări prin salarii. E mult mai puţin dureros să faci ajustări prin monedă", spune Tryggvi Thor Herbertsson, membru al partidului conservator din opoziţia islandeză.

Heimaey, insula pescarilor

Acest lucru e evident în Vestmannaeyjar, un avanpost atât de izolat încât orice urmă de activitate este surprinzătoare. Cea mai mare insulă din Vestmannaeyjar, Heimaey, este şi singura ocupată. Populaţia a plecat după o erupţie vulcanică în 1973, şi un sfert din oameni nu s-au mai întors. În anii 2000, când moneda islandeză era puternică, iar bancherii o duceau bine în capitala Reykjavik, viaţa era grea pentru pescarii de pe insulă.

Acum, situaţia s-a inversat. Vapoare pleacă din port de două ori pe săptămână, îndreptându-se către ocean, pline de peşte proaspăt. Se duc cu peşte şi se întorc cu euro şi dolari.

Înainte de colapsul monedei, fabricile de peşte plăteau muncitorii cu echivalentul a 20 de euro pe oră. Acum îi plătesc cu echivalentul a 10 euro pe oră. "Âsta e motorul profitului nostru", spune Sigurgeir Kristgeirsson, şeful uneia din cele două mari companii de peşte din Vestmannaeyjar. Pe de altă parte, pescarii, care sunt plătiţi în procente din vânzări, pot să câştige chiar şi 60.000 euro pe an. Un căpitan de flotă a câştigat 243.000 euro anul trecut.

Revenirea Islandei, însă, nu este completă, iar progresul văzut de pescării nu atinge şi celelalte segmente. Multe familii sunt împovărate în continuare de ipoteci, în ciuda măsurilor de stergere a acestor datorii. Specialiştii sunt de părere că Islanda trebuie să renunţe acum la controlul strict al capitalului, pentru a permite investitorilor să intre în joc.

…   Islanda isi revine discret dupa colapsul economic din 2008 datorita unui avantaj pe care il are in fata tarilor zonei euro: moneda proprie

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: