Olafur Ragnar Grimsson, preşedintele Islandei
Islanda va plăti Marii Britanii şi Olandei cele 4 miliarde de euro pe care guvernele celor două ţări le-au plătit clienţilor băncii Landsbanki, chiar dacă islandezii au respins această idee la un referendum organizat săptămâna trecută, scrie BBC News.
Supus la presiuni imense din partea celor două ţări, Olanda ajungând să ameninţe că Islanda nu va intra în UE până nu îşi plăteşte datoriile, preşedintele islandez Olafur Ragnar Grimsson a declarat că acestea ar putea fi returnate cu banii obţinuţi din vânzarea activelor băncii falimentare.
"Cred că mesajul principal al referendumului este că înainte de a se cere oamenilor obişnuiţi să plătească pentru băncile falimentate, mai degrabă ar trebui utilizate activele din cadrul băncilor în acest sens", a spus Grimsson.
După ce sistemul bancar din Islanda s-a prăbuşit în octombrie 2008, guvernele din Olanda şi Marea Britanie au despăgubit aproximativ 400.000 de persoane care au avut depozite la banca islandeză, care opera în cele două ţări sub numele Icesave, Islanda urmând să decidă asupra modalităţii în care va plăti sumele datorate executivelor celor două ţări.
Din 2008 şi până acum, Islanda nu şi-a achitat datoriile către cele două state, iar islandezii refuză să suporte costurile unei probleme care ţine de afacerile bancare private.
În acest context, ministrul olandez de finanţe Jan Kees de Jager a declarat public că aderarea Islandei la Uniunea Europeană depinde de modul în care ţara va găsi o soluţie pentru a-şi achita datoriile.
În rezolvarea problemei ar mai putea fi implicat şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), susţine membrul executivului olandez, care spune că "vrem să implicăm cât mai mult posibil FMI, pentru a se crea pentru Islanda obligaţia ireversibilă că îşi va îndeplini obligaţiile".
Cu privire la respingerea prin referendum de către islandezi a planului de achitare a datoriilor, Grimsson a spus că acest lucru nu trebuie înţeles ca un refuz de a plăti datoriile.
Mai degrabă, spune el, este pus sub semnul întrebării modul în care vor fi garantate plăţile de către stat, dat fiind cadrul legislativ din Uniunea Europeană.
"A cere garanţii statului, fapt care ar presupune că oamenii obişnuiţi ar trebui să-şi asume responsabilitatea, este puţin probabil şi problema ar putea fi disputată prin prisma cadrului legislativ european", a mai spus Grimsson.
Intra in Revolutia Gandul si castiga un iPad pe zi! Aboneaza-te acum la newsletter pe pagina de concurs www.gandul.info/concurs si participi automat la toate tragerile la sorti ramase pana la sfarsitul concursului.
….Islanda cedeaza si va plati datoriile catre Anglia si Olanda
