Islanda se confruntă în prezent cu o criză economică atât de acută, încât singura soluţie pentru depăşirea acesteia este aderarea la UE, opţiune multă vreme exclusă de autorităţile de la Reykjavik.
Potrivit unui sondaj din octombrie, aproape 70 la sută dintre cetăţenii ţării sprijină acest demers, faţă de 36 la sută în ianuarie 2007. Pentru a adera la UE însă, Islanda trebuie să îşi rezolve diferendele cu alte state membre UE, printre care şi cel cu Marea Britanie referitor la zonele de pescuit cod. Reykjavikul şi-a extins treptat zonele în care are dreptul exclusiv să pescuiască de la patru mile marine iniţial, la 200 de mile marine în 1975, fapt ce a generat trei conflicte cu Marea Britanie, în ceea ce se cheamă „războaiele codului“. Un alt obstacol pentru potenţiala aderare a Islandei la blocul european ar fi recentele sale „flirturi“ cu Federaţia Rusă. Nemulţumită de condiţiile stricte impuse de UE, Islanda s-a orientat către Moscova, cerând un împrumut de patru miliarde de dolari. Preşedintele ţării, Olafur Ragnar Grimsson, a sugerat chiar la 7 noiembrie că Islanda ar trebui să ofere baza aeriană de la Keflavik Rusiei, pentru a-şi face „noi prieteni“ pe scena internaţională. Islanda are o poziţie geografică extrem de strategică în nordul Oceanului Atlantic (între Groenlanda şi restul Europei) datorită căreia este de o importanţă vitală pentru securitatea Marii Britanii şi a Statelor Unite ca ea să rămână un aliat NATO ferm…..AZI
