Steingrimur Sigfusson, ministrul de finante al Islandei: Bancilor li s-a permis sa creasca foarte mult. A fost creata o atmosfera ciudata. In multe aspecte, Islanda a fost transformata intr-un laborator neoliberal, iar experimentul a avut un final teribil.
Drumul isladenzilor spre Uniune va fi "mai scurt" decât pentru alţi aspiranţi
Insularii sunt deja în spaţiul Schengen şi fac parte din spaţiul economic european
Singurul dezavantaj este că ţara este în pragul falimentuluiLa doar câteva zile de la depunerea candidaturii, Uniunea Europeană i-a deschis deja Islandei o primă poartă spre aderare. Cererea sa de aderare va fi transmisă Comisiei Europene, purtând avizul favorabil al celor 27 miniştri de Externe ai statelor membre ale Uniunii. Aici, la Strasbourg, acceptarea cererii de aderare a Islandei este considerată deja o pură formalitate, ceea ce nu este cazul pentru ţările din Vestul Balcanilor. Preşedinţia suedeză a UE a precizat că, pentru Islanda,
Islanda şi-a depus oficial, joia trecută candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană, la o săptămână după un vot favorabil în Parlamentul islandez.
Ministrul islandez al Afacerilor Externe, Ossur Skarphedinsson, a înmânat cererea islandeză omologului său suedez Carl Bildt, a cărui ţară deţine de la 1 iulie preşedinţia Uniunii, în timpul
...mai mult
"Astazi Parlamentul Islandez a votat "DA" la startul negocierilor oficiale pentru aplicarea aderarii ca membru UE.
Voturile au fost foarte stranse:33 pentru,28 contra si 2 absenti.Islanda va trimite formalitatile de aplicare la Bruxel pe
...mai mult
Islanda va rambursa imprumutul in cincisprezece ani, platind in primii sapte doar dobanzile. La suma totala, guvernul Marii Britanii va contribui cu 3,76 mld. dolari (2,69 mld. euro), iar cel al Olandei, cu 1,2 mld. euro. “Nu am avut alta optiune decat aceea de a negocia. A nu plati nu intra in discutie”, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, premierul islandez Johanna Sigurdardottir. Autoritatile islandeze estimeaza ca valoarea depozitelor Icesave
...mai mult
Cu un sistem bancar nationalizat total si cu o moneda care s-a depreciat considerabil, Islanda se asteapta ca economia sa isi revina la anul, dar dupa o contractie severa in 2009.
Daca in urma cu aproximativ un an Islanda statea pe marginea prapastiei, gata sa intre in faliment national, astazi statul vede aderarea la Uniunea Europeana singura plasa de salvare pentru moneda sa nationala puternic depreciata si pentru sistemul sau financiar paralizat. FMI considera ca aceasta mica insula din Atlantic se afla pe drumul cel bun. Progresele din sectorul finantelor publice si cele privind inflatia sunt motivele care au facut FMI sa estimeze o revenire a economiei in 2010.
Banca centrala a Islandei a redus, joi, dobanda de politica monetara cu un punct procentual, la 12%, pentru a patra oara in ultimele trei luni, potrivit AFP. Aceasta masura vine la o saptamana dupa ce FMI a descris decizia bancii centrale de relaxare a politicii monetare ca fiind "foarte riscanta".
Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica.
Cu o populatie de doar 320.000 de persoane, Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit. Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat.
...mai mult
Althingi parlamentul Islandez a votat cresterea taxelor la alcool, tigari, taxa pe vehicule si benzina, asta noapte.Tigarile si alcoolul vor creste cu 15%, licenta pe autovehicule va creste cu 10% iar litrul de petrol va creste cu 10 ISK, in timp ce litrul de diesel va costa cu 5 ISK mai mult.
Conform mbl.is, 32 de Social Democrati si MP din Stanga Verde au votat in favoare in timp ce 22 de mebri din Partidul independent, Partidul Progresist si Miscarea cetatenilor au votat contra....
Guvernul a spus ca taxele vor aduce extra fonduri pt guvern, dar se asteapta ca inflatia sa creasca cu jumatate de procent, insemnand mai multe plati datorita inflatiei neobisnuite privind indexului ipotecii.
Partidul Independent MP Tryggvi Thor Herbertsson A
...mai mult
Economia Islandei se va comprima cu 10.6% in 2009, a anuntat Ministerul de Finante de la Reykjavik, citat de AFP. Ministerul a revizuit astfel in scadere prognozele facute in ianuarie care anuntau o contractie de 9.6%. Potrivit estimarilor, economia Islandei va creste cu 0.5% in 2010 si cu 5% in 2011.
"Prognoza economica pentru acest an este intunecata. Economia sufera deoarece sectorul financiar nu este pe deplin reorganizat sau recapitalizat", se precizeaza intr-un comunicat.
Potrivit prognozelor, economia Islandei va creste cu 0.5% in 2010 si cu 5% in 2011.
Expertii se asteapta ca inflatia sa atinga o rata de 10.2% in 2009, insa va scadea spre 3.5% la sfarsitul anului. Pentru anul urmator se prognozeaza o
...mai mult
Noul guvern islandez a decis ieri să lanseze cât mai repede posibil procedura de aderare la Uniunea Europeană. Astfel, o rezoluţie va fi propusă Parlamentului, chiar în această saptămână.
Johanna Sigurdardottir, premierul Islandei, a declarat că cererea de aderare va fi trimisă Uniunii Europene până cel târziu în luna iulie.
Cu toate acestea, există diferenţe de opinie privind aderarea chiar în cadrul membrilor guvernului. Astfel, social-democraţii susţin aderarea, în timp ce verzii o resping. În final, aderarea Islandei la Uniunea Europeană ar putea fi decisă prin referendum.
Scopul intrării acesteia sub umbrela europeană este acela de a a reechilibra bugetul de stat până în 2013.
De asemenea, guvernul intenţionează să pună în aplicare un plan ambiţios de creare de noi locuri de muncă "pentru a restabili
...mai mult
Premierul Johanna Sigurdardottir a celebrat victoria coaliţiei guvernamentale
Coaliţia de stînga islandeză se îndreaptă către o victorie electorală istorică asupra partidului conservator înlăturat de la guvernare în luna ianuarie, ca urmare a crizei economice. Partidul Social-Democrat şi mişcarea Stînga-Ecologistă, aliaţi în guvernul interimar format din februarie, vor obţine o majoritate absolută în Parlament, conform ultimelor estimări ale Comisiei Electorale. Partidul Social-Democrat a obţinut 30,9% din voturi (20 de mandate), iar aliaţii săi, 21,5% (14 mandate), conform rezultatelor anunţate după numărarea a 76,4% din voturi. Partidul Independenţei, aflat de 18 ani la guvernare, dar considerat responsabil pentru prăbuşirea sectorului bancar în toamna anului trecut, a înregistrat cel mai slab rezultat din istorie, cu numai 24% din voturi şi 16 mandate în Parlament. În alegerile din 2007, conservatorii obţinuseră 36,6% din
...mai mult
Coalitia de centru-stanga din Islanda, care a preluat conducerea interimara a guvernului in ianuarie, a castigat alegerile parlamentare anticipate desfasurate sambata, potrivit rezultatelor preliminare, citate de BBC.
Dupa numararea a peste 80% din voturi, coalitia si-a asigurat 34 din cele 63 de locuri din Parlamentul de la Reykjavik.
BBC precizeaza ca Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica.
Cu o populatie de doar 300.000 de persoane, Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit. Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat.
Guvernul a demisionat in ianuarie,
...mai mult
Alegatorii din Islanda sunt chemati la urne in cadrul scrutinului parlamentar, in contextul in care tara a fost una dintre cele mai grav afectate de criza economica, transmite BBC.
Islanda, care are o populatie de 300.000 de persoane, a trebuit sa solicite anul trecut un ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit.
Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat.
Guvernul a demisionat dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi, fiind inlocuit cu o coalitie interimara condusa de Johanna Sigurdardottir.
BBC precizeaza ca formatiunea castigatoare a alegerilor se va confrunta cu probleme importante, centrate in jurul economiei: redresarea sectorului
...mai mult
Islanda ar putea deveni membru al Uniunii Europene într-un timp record de aproximativ doi ani, afirmă săptămânalul german Der Spiegel.
Bruxelles-ul aşteaptă doar solicitarea oficială de aderare din partea Reykjavikului. Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, crede că Islanda ar putea fi primită în UE odată cu Croaţia, în 2011.
„Islanda este una dintre cele mai vechi democraţii din lume, iar poziţia sa strategică ar fi un câştig pentru UE”, a spus Rehn.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a precizat că deocamdată nu s-a primit nicio solicitare din partea Islandei, dar că evoluţiile din ultima perioadă arată că UE rămâne atractivă pentru ţările din afara sa.
Foarte multe depind de acum de noua coaliţie de guvernare de centru-stânga, condusă de Johanna Sigurdardottir.
..
...mai mult
REJKJAVIK. Lesbiana declarată Johanna Sigurdardottir a devenit ieri, la vârsta de 66 de ani, prima femeie prim-ministru din istoria Islandei, transmite AFP. 
Micul stat arctic ar putea intra în Uniune odată cu Croaţia. Olli Rehn a confirmat faptul că negocierile cu Reykjavikul vor dura puţin.
Islanda ar putea fi inclusă într-un proces accelerat de aderare la Uniunea Europeană, pentru a fi salvată de la un colaps financiar, în condiţiile în care ţara şi-ar putea depune candidatura în următoarele luni, relatează cotidianul ,,The Guardian’’ în ediţia de vineri, transmite NewsIn.
Potrivit ziarului, Comisia Europeană se pregăteşte pentru primirea candidaturii, care depinde de rezultatul alegerilor generale anticipate din mai. Islanda ar putea adera în acelaşi timp cu Croaţia, a declarat comisarul pentru extindere, Olli Rehn, într-un interviu acordat ,,The Guardian’’.
"UE preferă ca ambele ţări să adere în acelaşi timp. Dacă Islanda va depune cererea în curând şi dacă negocierile se vor desfăşura repede, Croaţia şi Islanda ar putea adera la UE paralel",
...mai mult
Comandanti militari si membri ai legislativului statelor membre ale NATO se intalnesc in Islanda pentru a discuta posibilele riscuri generate de impactul schimbarilor climatice asupra zonei arctice, informeaza RRA.
Membrii Aliantei Nord-Atlantice sunt ingrijorati de izbucnirea unor eventuale tensiuni militare in zona arctica, pe masura ce gheata se topeste si
...mai mult
Premierul islandez Geir Haarde a anuntat luni demisia imediata a Guvernului de la Reykjavik, ca urmare a crizei economice care afecteaza tara nordica, potrivit BBC. Haarde a anuntat demisia imediata a Cabinetului sau dupa ce discutiile dintre partenerii de guvernamant (Partidul Conservator si Alianta Social-Democrata) au esuat.
Haarde a afirmat ca va vorbi cu presedintele tarii pentru a dizolva formal cabinetul de la Reykjavik.
In cursul diminetii, ministrul islandez al Comertului, Bjorgvin Sigurdsson, si-a inaintat demisia, fiind primul politician din lume care renunta la functie din cauza crizei economice mondiale.
Premierul Haarde a anuntat vineri organizarea de alegeri generale anticipate, in data de 9 mai, cu doi ani mai devreme decat ar fi fost programat scrutinul in mod normal.
Saptamana trecuta, in fata Parlamentului de la Reykjavik au avut loc mai multe manifestatii de protest fata de criza economica si financiara in care se afla tara, protestatarii cerand demisia premierului si a partidului sau, Partidul pentru Independenta (conservator), precum si a coalitiei de guvernare.
Criza prelungita
BBC precizeaza ca protestele impotriva Guvernului si a
...mai mult
UPDATE: Un ministru îşi recunoaşte vina pentru colapsul din Islanda
Update: Ministrul islandez al Comertului, Bjorgvin Gudni Sigurdsson, a anuntat in aceasta dimineata ca va renunta la functia pe care o detine, aceasta fiind prima demisie din executivul de la Reykjavik.
Mai mult, acesta a recunoscut ca poarta o parte din responsabilitatea privind colapsul financiar si economic in care se afla tara.
"Imi asum partea de responsabilitate privind prabusirea sectorului bancar, chiar daca mai exista si alte personalitati care au partea lor de vina", a afirmat acesta.
"Imi pare foarte rau de ceea ce se intampla in sectorul financiar islandez", a declarat ministrul.
In varsta de 38 de ani, Sigurdsson, detinea functia de ministru al Comertului din luna mai a anului 2007.
Alegeri anticipate din cauza crizei... Capital
Ministrul islandez al Comertului, Bjorgvin Gudni Sigurdsson, si-a anuntat duminica demisia recunoscandu-si responsabilitatea pentru criza economica ce afecteaza tara de patru luni. In varsta de 38 de ani, Sigurdsson, deputat social-democrat din 2003, fusese numit ministru in mai 2007. Imi accept astfel partea mea de responsabilitate in prabusirea sectorului bancar, desi multe alte persoane au partea lor de responsabilitate", a declarat Sigurdsson, informeaza AFP. Demisia sa a fost urmata de cea a directorul general al Autoritatii pentru Pietele Financiare. Demisia intervine in contextul in care in Islanda au loc numeroase manifestatii care cer demisia Guvernului.
Cel putin 13 persoane au fost arestate, in seara de miercuri spre joi, in capitala islandeza Reykjavik, in timpul unui nou protest violent in care demonstrantii nemultumiti de efectele crizei economice au cerut demisia guvernului de coalitie condus de Geir Haarde. Premierul conservator, care guverneaza in coalitie cu partidul social-democrat, a refuzat sa demisioneze, imediat dupa ce a fost la un pas de a fi atacat de manifestanti.
In timpul protestelor, limuzina in care se afla Haarde a fost inconjurata de demonstranti furiosi, care au batut in caroserie si au lovit autoturismul cu oua, liderul guvernului fiind salvat in ultimul moment de fortele de ordine. Cei circa 3.000 de manifestanti, infuriati de modul in care executivul a gestionat criza financiara, devenita acum o criza economica cu efecte sociale insemnate, au atacat cu oua, vopsea si iaurt si cladirea
...mai mult
In capitala indepartatei si inghetatei Islande, politicienii de la putere au reusi sa-i "infierbante" rau de tot pe muritorii de rand.
Sute de manifestanti au incercat sa intre in hotelul, unde s-a desfasurat, miercuri, cea mai importanta dezbatere politica televizata din tara, si au facut praf echipamentele TV.
Politia i-a potolit cu greu, epuizand toata rezerva de gaze lacrimogene.
Seful guvernului este principala tinta a nemultumirii populare. Tara sa de numai 320 de mii de suflete e in pragul falimentului din cauza crizei financiare mondiale si somajul creste dramatic....Islanda in pragul falimentului! Criza financiara scoate din minti populatia
Presedintele islandei, Olafur Ragnar Grimsson (foto), a fost spitalizat la inceputul saptamanii din cauza problemelor cardiace – o cadere survenita pe fondul crizei sistemului financiar mondial care a lovit dur statul nordic. seful statului islandez, in varsta de 65 de ani, a suferit o angioplastie in urma careia si-a revenit foarte bine, a informat adminstratia prezidentiala de la Reykjavik. Cu toate ca oficialii presedintiei au insistat ca operatia era prevazuta cu ceva timp in urma, criza suferita de Grimsson a fost pusa de presa
Primul ministru britanic, Gordon Brown, a declarat razboi diplomatic Islandei, seara trecuta, dupa ce aceasta si-a declarat refuzul in onorarea platii a miliarde de lire sterline detinute de cetatenii britanici in banci islandeze falimentare.Razboi rece! - Marea Britanie blocheaza bunurile islandeze de pe teritoriul sau
Presedintele islandei, Olafur Ragnar Grimsson (foto), a fost spitalizat la inceputul saptamanii din cauza problemelor cardiace – o cadere survenita pe fondul crizei sistemului financiar mondial care a lovit dur statul nordic. seful statului islandez, in varsta de 65 de ani, a suferit o angioplastie in urma careia si-a revenit foarte bine, a informat adminstratia prezidentiala de la Reykjavik. 
Un adolescent afirmă că a convins Casa Albă că este preşedintele Islandei şi a reuşit să îşi programeze o convorbire la telefon cu George W. Bush, dar a fost descoperit înainte să poată vorbi cu şeful statului, relatează Reuters.
"Apelul meu a fost transferat de câteva ori, până când am ajuns la secretarul lui Bush şi am reuşit să programez o convorbire telefonică pentru luni seara", a declarat Vifill Atlason, în vârstă de 16 ani. Adolescentul s-a prezentat drept preşedintele Islandei Olafur Ragnar Grimsson când a sunat la Casa Albă, în 1 decembrie.
Poliţia islandeză l-a reţinut în 3 decembrie pe tânăr, în ziua în care acesta urma să îl sune Bush, pentru interogare.
"Mi-au spus că CIA a sunat la Comisariatul Naţional de Poliţie islandez şi a întrebat dacă poliţia poate să afle de unde am acel număr de telefon", a spus Atlason.
Tânărul afirmă că nu îşi aminteşte de unde a obţinut numărul de telefon al Casei Albe.
"Ştiu că îl am în memoria telefonului de cel puţin patru ani şi că un prieten islandez mi l-a dat, dar nu îmi amintesc cine", a spus el.
Într-o conferinţă de presă susţinută luni, purtătoarea de cuvânt a lui Bush Dana Perino a declarat că, potrivit informaţiilor sale, Atlason a sunat pe o linie publică unde "poate suna oricine".
Poliţia locală a confirmat că Departamentul Naţional pentru Securitate şi poliţia naţională i-au cerut să îl reţină pe Atlason.
Jon Bjartmarz, superintenedent în poliţia naţională, a declarat că forţele de ordine islandeze nu au discutat cu cele americane în legătură cu această chestiune. El a refuzat să spună de unde a aflat de telefonul lui Atlason.
"În ceea ce ne priveşte, nu vom continua ancheta, nu ştiu dacă guvernul american va lua vreo măsură", a conchis el.
sursa : Adevarul
Trebuie sa fii "cineva" ca sa-l poti cere la telefon pe presedintele SUA - sau cel putin asa se crede. Un adolescent islandez a demonstrat insa ca nu e intotdeauna adevarat - iar demonstratia l-a facut cunoscut in intreaga lume... "Nu am vrut decit sa stau de vorba cu el, sa flecarim despre una - alta si apoi sa-l invit sa viziteze Islanda", a declarat elevul de liceu Vifill Atlason, in virsta de 16 ani. Nu a avut insa sansa unei conversatii cu George W. Bush, pentru ca secretara lui i-a comunicat ca "avind o agenda excesiv de incarcata, presedintele SUA nu este disponibil - lasati un numar de telefon la care va putem contacta si va va suna luni"... Trebuie spus insa ca secretara de la Casa Alba era convinsa ca la celalalt capat al liniei se afla presedintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, a carui identitate a fost "imprumutata" de inventivul licean pe durata convorbirii. Bineinteles ca asta nu a fost de ajuns - cind vrei sa vorbesti cu Bush, mai intii ai nevoie de numarul lui de telefon. Un numar care nu este trecut in cartea de telefon, dar pe care liceanul islandez il avea "de citiva ani, probabil de la un prieten". Si, spre disperarea politiei, nici macar nu-si mai amintea de unde si cum l-a obtinut - dar sa nu anticipam. Cine are numarul - si-l foloseste - este mai intii "luat la intrebari" de Serviciul de Securitate al Casei Albe.
Asa s-a intimplat si cu Vifil Atlason, care a fost intrebat o gramada de amanunte despre "el" - adica despre presedintele Islandei. Dar pe Wikipedia exista o pagina despre Olafur Ragnar Grimsson, asa ca intrebarile puse de Serviciul Secret si-au gasit imediat raspunsurile potrivite. A urmat conversatia cu secretara, programarea unei conversatii telefonice si... arestarea lui Vifil Atlason de catre politia islandeza. Pentru ca Serviciul Secret verificase intre timp numarul de telefon de la care fusese apelata Casa Alba. Numar care, evident, nu era al presedintelui Islandei... Din fericire, intre timp a aparut si mama adolescentului, Harpa Hreinsdottir, care s-a dus glont la politie de unde si-a luat fiul acasa. Dar tot balamucul si tot interogatoriul s-au dovedit a fi inutile: nici politia islandeza si nici cei de la Casa Alba nu au izbutit sa localizeze "bresa din sistemul de securitate". Asa ca au declarat ca "de fapt, Vifil Atlason a format numarul 202-456-1414, centrala din Aripa de Vest, nu numarul privat al presedintelui Bush". "Daca este asa, atunci de ce au trimis politia islandeza sa-mi interogheze fiul?", se intreaba retoric Harpa Hreinsdottir. Un sigur lucru este cert: la Casa Alba se vor schimba niste numere de telefon. Si, probabil, niste membri ai staffului, care raspund de securitatea presedintelui SUA....
Delegaţiile de parlamentari din America de Nord şi Europa sunt aşteptate să sosească astăzi în capitala Islandei, Reykjavik, oraşul care găzduieşte cea de 53-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare NATO. 
Askar Capital, companie cu capital islandez, avand sediul in Rejkavík, va deschide o reprezentanta autohtona si va dezvolta in Romania proiecte imobiliare in valoare totala de 500 milioane euro, a anuntat miercuri reprezentantul in Romania al Askar Capital, Florin Bancila.
Investitiile companiei vor fi indreptate cu precadere catre sectorul imobiliar, activitatea de baza a grupului, dar si spre finantare de proiecte, consultanta de afaceri si management al riscurilor. "Eforturile Askar Capital in Romania vor fi sustinute de partenerul Metropola Imobiliare, parte a New Arch Investment.
Suma investita initial de Metropola Imobiliare in cadrul acestui parteneriat va fi de 50 milioane euro in urmatoarele 24 de luni, intr-un proiect de birouri in zona Iancu Nicolae", au declarat reprezentantii companiei Eurometropola.
Primul proiect va fi unul rezidential, in Bucuresti, iar costurile pentru ridicarea constructiei sunt de aproximativ 340 milioane euro. Dupa Bucuresti, compania vrea sa se extinda spre Timisoara si alte orase mari din toata tara. Printre proiectele in derulare ale Askar Capital se numara investitii de real estate in S.U.A., Franta, India si Emiratele Arabe Unite. Biroul de la Bucuresti este al treilea birou deschis, dupa cele din Rejkavík si Luxemburg si va deservi activitatea pentru intreaga Europa de Est.
sursa : Bloombiz
precum si :
Askar Capital Opens its Office in Romania
Preşedintele acestei ţări, Olafur Ragnar Grimsson, a venit la Bucureşti însoţit de o importantă delegaţie de oameni de afaceri.
Preşedintele islandez a dat detalii despre toate aceste proiecte.
Capitala republicii Islanda, Reykjavík, este cea mai nordică din lume, fiind aflată foarte aproape de Cercul Polar. Cu o populaţie de aproximativ 310.000 de locuitori, Islanda are o economie bazată pe pescuit (locul întâi în lume) şi prelucrarea peştelui.
Ţara este „presărată" de circa 100 de conuri vulcanice, mulţi încă activi. Contrar aşteptărilor, iernile sunt blânde, din cauza curenţilor marini. Numele în engleză, „Iceland", se traduce prin „Tărâmul Gheţii".
Scurtă biografie Olafur Ragnar Grimsson este al cincilea preşedinte al Islandei şi se află, deja, la cel de-al treilea mandat.
Absolvent al Universităţii din Manchester, Grimsson a fost primul islandez care a obţinut un doctorat în ştiinţe politice. A fost conferenţiar la Universitatea din Islanda, a coordonat programe radio şi tv, a fost editor la un ziar şi ministru de finanţe în perioada 1988-1991.
Printre premiile internaţionale obţinute se numără şi Premiul pentru Pace "Indira Ghandi". Are două fiice gemene din prima căsătorie. Prima soţie a murit de leucemie în 1998. Este în prezent căsătorit cu Dorrit Moussaieff, născută în Israel.
În exclusivitate pentru ziarul „Adevărul", interviu cu preşedintele islandez Ólafur Ragnar Grimsson.
Preşedintele Islandei, Ólafur Ragnar Grimsson, se află într-o vizită oficială de două zile în România.
Este prima vizită a unui şef de stat islandez în ţara noastră. Domnia sa a acordat un interviu, în exclusivitate, ziarului "Adevărul", în care ne-a vorbit despre interesul oamenilor de afaceri islandezi de a investi în România, dar şi despre ambiţiile ţării sale pe plan internaţional.
Adevărul: Domnule preşedinte, care ar fi principalul ţel al vizitei dvs. în România?
Olafur Ragnar Grimsson: Mă aflu în România din două motive: întărirea cooperării cu ţările din Centrul şi Estul Europei şi interesul puternic al comunităţii de afaceri din Islanda de a avea un rol activ în dezvoltarea economiei româneşti. De aceea am adus cu mine 25 de companii islandeze din domeniul energetic, bancar-financiar, construcţii şi imobiliar, farmaceutic şi tipografic.
Unul dintre motivele pentru care cooperarea cu Islanda ar fi interesantă pentru România este că, deşi astăzi ne bucurăm de prosperitate, timp de secole ne-am numărat printre cele mai sărace ţări ale Europei. Am fost o naţiune de fermieri şi pescari, trăind în zona Atlanticului într-un stat relativ sărac. În ultimii 40-50 de ani am reuşit să ne transformăm economia într-una dintre cele mai prospere.
Chiar şi oamenii simpli au venituri ridicate. Cred că România poate lua exemplu de la Islanda, despre cum poţi transforma o economie şi o societate aflate în dificultate în unele prospere, de pe urma cărora să nu beneficieze doar o mică parte a societăţii. De aceea, sper ca discuţiile cu preşedintele României, cu primul-ministru şi alţi lideri să fie cât mai cuprinzătoare.
- Cum se explică interesul oamenilor de afaceri islandezi pentru România?
- Multe companii din Islanda văd în România şi Bulgaria nu doar locuri propice pentru investiţii, dar şi zone din care companiile respective se pot extinde spre est şi spre sud. Viziunea membrilor delegaţiei de afaceri care mă însoţeşte nu este să opereze doar în România, ci şi să pună bazele unor afaceri cu ţările vecine, de pe urma cărora ar beneficia şi România.
Viziunea noastră este o dovadă a localizării strategice a României. Nu ştiu dacă sunteţi obişnuiţi să priviţi lucrurile din această perspectivă, dar când oamenii din ţara mea analizează centrul şi estul Europei, România se bucură de avantajul poziţiei strategice. De asemenea, este important, având în vedere viziunea noii Europe, să ne arătăm disponibilitatea de a purta un dialog european nu doar cu câteva ţări.
- De ce a ales Islanda să adere la NATO, o alianţă preponderent militară, deşi nu dispune de o armată?
- Aveţi dreptate, nu am avut niciodată forţe armate. Principalul motiv a fost că, în timpul Războiului Rece, Atlanticul de Nord era o zonă critică, mai ales după dezvoltarea submarinelor nucleare. În anii ’50-’60, avioanele dinspre Europa spre SUA nu puteau să străbată întreaga distanţă fără să se alimenteze. Prin poziţia sa, Islanda a devenit o zonă-cheie, aşa cum a fost şi în cel de-al Doilea Război Mondial.
În "bătalia Atlanticului" a fost crucial să ai Islanda ca bază de operaţii. De aceea, ţările NATO au invitat Islanda să devină membră, deşi nu aveam forţe armate. Mai mult, imediat după fondarea NATO, a fost stabilită o bază americană în Islanda, în 1951. În septembrie anul trecut, americanii au hotărăt să părăsească baza, deci de un an nu am mai avut soldaţi străini, ceea ce arată că zona nord-atlantică a devenit una foarte paşnică. În prezent, statutul nostru de ţară NATO este mai mult unul politic decât militar.
- De ce membră NATO şi nu membră UE?
- Când Islanda a devenit membră NATO, Uniunea Europeană nu exista, deci nu a fost vorba de a alege între Alianţă şi UE. Islanda are două înţelegeri cu Uniunea Europeană, aşa-numita „zonă economică europeană", alături de Norvegia, ceea ce înseamnă că facem parte din „piaţa internă" a UE în privinţa investiţiilor, serviciilor financiare şi pieţei muncii, dar nu suntem parte a politicilor agricole şi monetare ale Uniunii. Spun uneori că suntem membri ai „părţii celei mai bune" a UE.
Apoi, suntem membri Schengen. Într-un fel, nu e corect să spui că suntem în afara UE, noi suntem o parte a ei în ceea ce priveşte afacerile, piaţa muncii, investiţiile, serviciile financiare şi comerţul. Islandezii pot circula liber în Uniunea Europeană mai mult decât britanicii, care nu sunt în spaţiul Schengen, dar sunt membri UE. În concluzie, putem beneficia de cooperarea cu UE, dar putem avea şi propriile înţelegeri cu India, China şi SUA. Acum, de exemplu, negociem un acord de liber schimb cu China. Islanda este prima şi singura ţară europeană cu care China negociază un acord de comerţ liber. Dacă am fi fost membri UE, aceste negocieri s-ar fi purtat la Bruxelles.
- Ţara dumneavoastră candidează pentru un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ce şanse credeţi că aveţi?
- Credem că e foarte important pentru Consiliul de Securitate să aibă în componenţă o varietate de state. Islanda este o ţară europeană de dimensiuni mici, care din foarte săracă a devenit atât bogată şi puternică încât nimeni nu poate face presiuni asupra ei.
Avem şi o tradiţie democratică şi nonmilitară foarte puternică. Suntem una dintre cele mai sigure ţări din lume. Credem că este foarte important ca ţările mici şi mijlocii să aibă un loc în consiliu, ca acesta să nu fie un club al celor cinci membri permanenţi şi o colecţie de state mari. Una dintre schimbările fundamentale din ultimii ani este că peste 100 dintre ţările membre ONU sunt mici şi mijlocii. Sperăm că România ne va susţine candidatura.
articol complet la Adevarul
Primăria Bucureşti şi organizaţia European Cities against Drugs (ECAD) au încheiat, miercuri, un parteneriat prin care municipalitatea devine membru ECAD şi partener activ în cadrul programului de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor "Youth in Europe".
Parteneriatul, semnat preşedintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, şi primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, vizează întocmirea unui program de acţiune şi sprijin pentru aplicarea lui, scopul final fiind reducerea numărului consumatorilor de droguri.
"În Europa, sute şi mii de tineri mor prematur din cauza consumului de droguri. Există organizaţii ale crimei internaţionale organizate care câştigă extrem de mulţi bani de pe urma vânzării drogurilor. Trebuie să începem să ne întrebăm cum să ne apărăm în acest război civil în care ne-am trezit implicaţi. Această colaborare între oraşele europene va reprezenta un element de forţă în sistemul nostru de apărare şi ne bazăm pe cercetările ştiinţifice făcute în ultimii 20 de ani, care au dus la obţinerea celor mai eficiente metode de luptă împotriva drogurilor", a declarat, miercuri, cu ocazia semnării parteneriatului, preşedintele islandez Olafur Ragnar Grimsson.
Programul "Youth in Europe" a debutat în anul 2005 şi îşi propune să compare strategiile de prevenire a consumului de droguri şi să identifice cele mai bune practici din ţările Europei, toţi cei implicaţi beneficiind de informaţii despre cum pot proteja tinerii de efectele drogurilor.
sursa : mediafax.ro
Norvegia va ajuta Islanda (foto) in a-si mentine suveranitatea. Cele doua natiuni au semnat saptamana trecuta un acord in urma caruia spatiul aerian islandez cat si zonele economice vor fi supravegheate si aparate de armata norvegiana.
Acest lucru inseamna ca atat avioane de vanatoare norvegiene cat si de supraveghere vor patrula spatiul aerian islandez, a anuntat cotidianul norvegian Aftenposten. De asemenea, Norvegia va furniza elicoptere de cautare si salvare atat pentru operatiuni terestre cat si pe mare.
Islanda a solicitat acest pact dupa ce fortele militare americane s-au retras de la baza Keflavik. De mentionat este si faptul ca statul nordic nu are forte armate proprii. Aceasta intelegere se va respecta doar pe timp de pace. In caz de razboi, de apararea Islandei se ocupa NATO si Statele Unite.
Presedintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, impreuna cu 15 investitori, intentioneaza sa vina in Romania, la inceputul toamnei, pentru a extinde relatiile comerciale intre cele doua state.
"Am planuit sa vin in Romania luna viitoare dar, din cauza situatiei actuale, am amanat vizita. In ultimii cinci-sase ani am patruns in tarile Europei Centrale si de Est si am dezvotat legaturi cu tari ca Romania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia si Ucraina", a spus Grimsson, vineri, la primirea unei delegatii de jurnalisti din Romania, Bulgaria si Serbia, la resedinta sa din Rehkjavik.
Presedintele a precizat ca exista o cooperare dinamica in relatia cu Romania, pe care doreste sa o extinda si sa o dezvolte avand in vedere experienta Islandei in anumite domenii.
Jonas Tryggvason, vicepresedinte executiv pentru zona Europa Centrala si de Est si Asia al companiei farmaceutice Actavis, care in 2006 a cumparat, cu 147,5 milioane de euro, societatea Sindan, singurul producator de produse oncologice din Romania, a declarat ca oamenii de afaceri islandezi ar fi interesati sa dezvolte business-uri in domeniul constructiilor, in sectorul bancar, fonduri mutuale, dar si privind tehonologia procesarii alimentare.
"Islanda are o organizatte bancara puternica, doar 10 la suta din afacerile lor derulandu-se pe plan local", a explicat acesta.
In ceea ce priveste turismul, Tryggvason a spus ca, desi Romania are un potential foarte mare, mentionand mai ales Delta Dunarii si Transilvania ca puncte de interes, investitorii islandezi sunt retinuti fata de acest sector din cauza infrastructurii insuficient dezvoltata.
In Islanda traiesc aproximativ trei sute de romani, iar majoritatea lor lucreaza in sectorul constructiilor si in industria hoteliera. Romania nu este reprezentata printr-o ambasada sau consulat in Islanda, motiv pentru care romanii isi pot exercita dreptul de vot in capitala Danemarcei, Copenhaga.
sursa : Evz.ro
Oamenii de afaceri islandezi ar fi interesaţi de construcţii, bănci, industrie alimentară Preşedintele Islandei şi 15 investitori şi-au amânat vizita în România Preşedintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, împreună cu 15 investitori, intenţionează să vină în România, la începutul toamnei, pentru a extinde relaţiile comerciale între cele două state, transmite corespondentul Mediafax. „Am plănuit să vin în România luna viitoare (iunie – n. red.) dar, din cauza situaţiei actuale, am amânat vizita.
În ultimii cinci-şase ani am pătruns în ţările Europei Centrale şi de Est şi am dezvoltat legături cu ţări ca România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Ucraina“, a spus Grimsson, vineri, la primirea unei delegaţii de jurnalişti din România, Bulgaria şi Serbia, la reşedinţa sa din Rehkjavik. Preşedintele a precizat că există o cooperare dinamică în relaţia cu România, pe care doreşte să o extindă şi să o dezvolte având în vedere experienţa Islandei în anumite domenii. Jonas Tryggvason, vicepreşedinte executiv pentru zona Europa Centrală şi de Est şi Asia al companiei farmaceutice Actavis, care în 2006 a cumpărat, cu 147,5 milioane de euro, societatea Sindan, singurul producător de produse oncologice din România, a declarat că oamenii de afaceri islandezi ar fi interesaţi să dezvolte business-uri în domeniul construcţiilor, în sectorul bancar, fonduri mutuale, dar şi privind tehnologia procesării alimentare. În Islanda trăiesc aproximativ trei mii de români, iar majoritatea lor lucrează în sectorul construcţiilor şi în industria hotelieră.
România nu este reprezentată printr-o ambasadă sau consulat în Islanda, motiv pentru care românii îşi pot exercita dreptul de vot în capitala Danemarcei, Copenhaga.
sursa : Gandul.info
Restricţiile impuse românilor şi bulgarilor se extind şi dincolo de graniţele Uniunii Europene. Autorităţile islandeze intenţionează să introducă o perioadă de adaptare, în ceea ce priveşte accesul liber pe piaţa internă a muncii pentru cetăţenii români şi bulgari, după aderarea celor două ţări, la 1 ianuarie 2007. Islanda nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană. Potrivit ministrului islandez pentru Servicii Sociale citat de site-ul Iceland Review Online, perioada de adaptare va fi impusă pentru Zona Economică Europeană până la 1 ianuarie 2009. | PORTOFOLIU |
|
| Stiri Externe: | Diaspora: |
proudly powered by satô
