Islanda.ro

Cinci oameni de afaceri islandezi au cumparat terenuri pentru trei proiecte rezidentiale cu 1.500 de apartamente in capitala

Compania imobiliara Gigant Construct, detinuta de cinci oameni de afaceri din Islanda, dezvolta mai multe proiecte rezidentiale in zona de est a capitalei, in cartierul Titan.

Gigant Construct, implicata in realizarea a trei proiecte rezidentiale in cartierul Titan din estul Bucurestiului, a achizitionat pentru opt milioane de euro alte trei loturi de teren, in aceeasi zona a orasului, pe care intentioneaza sa construiasca aproximativ 1.500 de locuinte in urma unei investitii de 150 de milioane de euro.

Cititi in ZIARUL FINANCIAR de maine in ce an si-au propus acestia sa finalizeze 1.000 de apartamente si ce alte proiecte sunt in derulare..... ZF

Compania islandeza Actavis, a renuntat la investitia de 50 mil. euro pe care urma sa o deruleze in Romania

Actavis a renuntat la un greenfield de 50 mil. euro - Ziarul Financiar

Actavis a renuntat la un greenfield de 50 mil. euro   Compania islandeza Actavis, unul dintre primii zece producatori mondiali de medicamente generice, a renuntat la investitia de 50 mil. euro pe care urma sa o deruleze in Romania, dupa ce a cumparat o unitate specializata in productia medicamentelor ...
Vezi stirea local

Actavis nu mai construieste in Romania, dar cumpara in Italia  - Adevarul

... nu mai construieste in Romania, dar cumpara in Italia Romania este o varianta scumpa de investitie. La aceasta concluzie a ajuns producatorul islandez de medicamente Actavis, afland ca o investitie de la zero i-ar lua cativa ani. Iar timpul costa. Actavis a renuntat la proiectul de construire a unei ...
Vezi stirea local

Un miliardar islandez vinde o banca din Bulgaria cu 192 mil. €

 Thor Bjorgolfsson a mai tranzactionat prin intermediul Novator si a companiei Viva Ventures participatia sa de 85% din compania de telecomunicatii bulgara BTC catre AIG Global Investment Group, pentru suma de 1,4 miliarde euro. Joi, 27 septembrie, Bjorgolfsson a cedat pachetul detinut in EIB, impreuna cu presedintele Consiliului de Administratie, Tsvetelina Borislavova, grupului financiar KBC. Belgienii au preluat astfel un pachet majoritar de 75% din actiunile EIB, in valoare de 295 mil. de euro. Borislavova va pastra o participatie minoritara de 22,3% in EIB, devenind partener KBC in activitatile bancare din Bulgaria, iar pentru restul de 2,7% din actiunile bancii bulgare, grupul belgian va face ulterior o oferta publica.

sursa : Business Standard

Askar Capital planuieste sa investeasca 500 milioane euro pe piata imobiliara din Romania

Askar Capital, companie cu capital islandez, avand sediul in Rejkavík, va deschide o reprezentanta autohtona si va dezvolta in Romania proiecte imobiliare in valoare totala de 500 milioane euro, a anuntat miercuri reprezentantul in Romania al Askar Capital, Florin Bancila.

Investitiile companiei vor fi indreptate cu precadere catre sectorul imobiliar, activitatea de baza a grupului, dar si spre finantare de proiecte, consultanta de afaceri si management al riscurilor. "Eforturile Askar Capital in Romania vor fi sustinute de partenerul Metropola Imobiliare, parte a New Arch Investment.

Suma investita initial de Metropola Imobiliare in cadrul acestui parteneriat va fi de 50 milioane euro in urmatoarele 24 de luni, intr-un proiect de birouri in zona Iancu Nicolae", au declarat reprezentantii companiei Eurometropola.

Primul proiect va fi unul rezidential, in Bucuresti, iar costurile pentru ridicarea constructiei sunt de aproximativ 340 milioane euro. Dupa Bucuresti, compania vrea sa se extinda spre Timisoara si alte orase mari din toata tara. Printre proiectele in derulare ale Askar Capital se numara investitii de real estate in S.U.A., Franta, India si Emiratele Arabe Unite. Biroul de la Bucuresti este al treilea birou deschis, dupa cele din Rejkavík si Luxemburg si va deservi activitatea pentru intreaga Europa de Est.

sursa : Bloombiz

precum si :

Askar Capital Opens its Office in Romania

Islanda : Un investitor ambiţios pentru România

         

Capitala republicii Islanda, Reykjavík, este cea mai nordică din lume, fiind aflată foarte aproape de Cercul Polar. Cu o populaţie de aproximativ 310.000 de locuitori, Islanda are o economie bazată pe pescuit (locul întâi în lume) şi prelucrarea peştelui.

Ţara este „presărată" de circa 100 de conuri vulcanice, mulţi încă activi. Contrar aşteptărilor, iernile sunt blânde, din cauza curenţilor marini. Numele în engleză, „Iceland", se traduce prin „Tărâmul Gheţii".

Scurtă biografie Olafur Ragnar Grimsson este al cincilea preşedinte al Islandei şi se află, deja, la cel de-al treilea mandat.

Absolvent al Universităţii din Manchester, Grimsson a fost primul islandez care a obţinut un doctorat în ştiinţe politice. A fost conferenţiar la Universitatea din Islanda, a coordonat programe radio şi tv, a fost editor la un ziar şi ministru de finanţe în perioada 1988-1991.

Printre premiile internaţionale obţinute se numără şi Premiul pentru Pace "Indira Ghandi". Are două fiice gemene din prima căsătorie. Prima soţie a murit de leucemie în 1998. Este în prezent căsătorit cu Dorrit Moussaieff, născută în Israel.

Companiile islandeze vor să investească în România

În exclusivitate pentru ziarul „Adevărul", interviu cu preşedintele islandez Ólafur Ragnar Grimsson.

Preşedintele Islandei, Ólafur Ragnar Grimsson, se află într-o vizită oficială de două zile în România.
Este prima vizită a unui şef de stat islandez în ţara noastră. Domnia sa a acordat un interviu, în exclusivitate, ziarului "Adevărul", în care ne-a vorbit despre interesul oamenilor de afaceri islandezi de a investi în România, dar şi despre ambiţiile ţării sale pe plan internaţional.

Adevărul: Domnule pre­şedinte, care ar fi principalul ţel al vizitei dvs. în România?
Olafur Ragnar Grimsson: Mă aflu în România din două motive: întărirea cooperării cu ţările din Centrul şi Estul Europei şi interesul puternic al comunităţii de afaceri din Islanda de a avea un rol activ în dezvoltarea economiei româneşti. De aceea am adus cu mine 25 de companii islandeze din domeniul energetic, bancar-financiar, construcţii şi imobiliar, farmaceutic şi tipografic.

Unul dintre motivele pentru care cooperarea cu Islanda ar fi interesantă pentru România este că, deşi astăzi ne bucurăm de prosperitate, timp de secole ne-am numărat printre cele mai sărace ţări ale Europei. Am fost o naţiune de fermieri şi pescari, trăind în zona Atlanticului într-un stat relativ sărac. În ultimii 40-50 de ani am reuşit să ne transformăm economia într-una dintre cele mai prospere.

Chiar şi oamenii simpli au venituri ridicate. Cred că România poate lua exemplu de la Islanda, despre cum poţi transforma o economie şi o societate aflate în dificultate în unele prospere, de pe urma cărora să nu beneficieze doar o mică parte a societăţii. De aceea, sper ca discuţiile cu preşedintele României, cu primul-ministru şi alţi lideri să fie cât mai cuprinzătoare.

- Cum se explică interesul oamenilor de afaceri islandezi pentru România?
- Multe companii din Islanda văd în România şi Bulgaria nu doar locuri propice pentru investiţii, dar şi zone din care companiile respective se pot extinde spre est şi spre sud. Viziunea membrilor delegaţiei de afaceri care mă însoţeşte nu este să opereze doar în România, ci şi să pună bazele unor afaceri cu ţările vecine, de pe urma cărora ar beneficia şi România.

Viziunea noastră este o dovadă a localizării strategice a României. Nu ştiu dacă sunteţi obişnuiţi să priviţi lucrurile din această perspectivă, dar când oamenii din ţara mea analizează centrul şi estul Europei, România se bucură de avantajul poziţiei strategice. De asemenea, este important, având în vedere viziunea noii Europe, să ne arătăm disponibilitatea de a purta un dialog european nu doar cu câteva ţări.

- De ce a ales Islanda să adere la NATO, o alianţă preponderent militară, deşi nu dispune de o armată?
- Aveţi dreptate, nu am avut niciodată forţe armate. Principalul motiv a fost că, în timpul Războiului Rece, Atlanticul de Nord era o zonă critică, mai ales după dezvoltarea submarinelor nucleare. În anii ’50-’60, avioanele dinspre Europa spre SUA nu puteau să străbată întreaga distanţă fără să se alimenteze. Prin poziţia sa, Islanda a devenit o zonă-cheie, aşa cum a fost şi în cel de-al Doilea Război Mondial.

În "bătalia Atlanticului" a fost crucial să ai Islanda ca bază de operaţii. De aceea, ţările NATO au invitat Islanda să devină membră, deşi nu aveam forţe armate. Mai mult, imediat după fondarea NATO, a fost stabilită o bază americană în Islanda, în 1951. În septembrie anul trecut, americanii au hotărăt să părăsească baza, deci de un an nu am mai avut soldaţi străini, ceea ce arată că zona nord-atlantică a devenit una foarte paşnică. În prezent, statutul nostru de ţară NATO este mai mult unul politic decât militar.

- De ce membră NATO şi nu membră UE?
- Când Islanda a devenit membră NATO, Uniunea Europeană nu exista, deci nu a fost vorba de a alege între Alianţă şi UE. Islanda are două înţelegeri cu Uniunea Europeană, aşa-numita „zonă economică europeană", alături de Norvegia, ceea ce înseamnă că facem parte din „piaţa internă" a UE în privinţa investiţiilor, serviciilor financiare şi pieţei muncii, dar nu suntem parte a politicilor agricole şi monetare ale Uniunii. Spun uneori că suntem membri ai „părţii celei mai bune" a UE.

Apoi, suntem membri Schengen. Într-un fel, nu e corect să spui că suntem în afara UE, noi suntem o parte a ei în ceea ce priveşte afacerile, piaţa muncii, investiţiile, serviciile financiare şi comerţul. Islandezii pot circula liber în Uniunea Europeană mai mult decât britanicii, care nu sunt în spaţiul Schengen, dar sunt membri UE. În concluzie, putem beneficia de cooperarea cu UE, dar putem avea şi propriile înţelegeri cu India, China şi SUA. Acum, de exemplu, negociem un acord de liber schimb cu China. Islanda este prima şi singura ţară europeană cu care China negociază un acord de comerţ liber. Dacă am fi fost membri UE, aceste negocieri s-ar fi purtat la Bruxelles.

- Ţara dumneavoastră candidează pentru un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ce şanse credeţi că aveţi?
- Credem că e foarte important pentru Consiliul de Securitate să aibă în componenţă o varietate de state. Islanda este o ţară europeană de dimensiuni mici, care din foarte săracă a devenit atât bogată şi puternică încât nimeni nu poate face presiuni asupra ei.

Avem şi o tradiţie democratică şi nonmilitară foarte puternică. Suntem una dintre cele mai sigure ţări din lume. Credem că este foarte important ca ţările mici şi mijlocii să aibă un loc în consiliu, ca acesta să nu fie un club al celor cinci membri permanenţi şi o colecţie de state mari. Una dintre schimbările fundamentale din ultimii ani este că peste 100 dintre ţările membre ONU sunt mici şi mijlocii. Sperăm că România ne va susţine candidatura.

articol complet la Adevarul

Islandezii isi fac fabrica de medicamente linga Bucuresti