Spre deosebire de alte ţări europene, economia Islandei a revenit la nivelul din anul 2008. Reţeta ţării a fost diferită de cea promovată de cele două părţi ale Atlanticului, băncile fiind lăsate să se prăbuşească, iar bancherii fiind trimişi la închisoare.
Grecii sunt cu ochii pe Islanda, ţară care tocmai iese din groapa economică în care a căzut acum aproape şapte ani, după spargerea balonului imobiliar şi de pe segmentul creditului. Ce pot învăţa grecii din criza islandeză? Că poţi lăsa sistemul bancar să dea faliment este lecţia pe care deja guvernul de la Atena o ia în calcul, scrie editorialistul Ambrose Evans-Pritchard în ziarul The DailyTelegraph.
Este o cale deja bătătorită care merită parcursă? Aparent deznodământul poate fi pozitiv dacă ne uităm că Islanda a ajuns în acest trimestru la nivelul Produsului Intern Brut din anul 2008, premergător crizei, fiind una dintre puţinele ţări europene care a reuşit această performanţă. Publicaţia britanică The Independent rezumă reţeta câştigătoare islandeză: o taxă de 39% pe repatrierile de capital ale nerezidenţilor, lăsarea băncilor să se prăbuşească şi condamnarea bancherilor a căror activitate criminală a pus pe butuci economia.
Şeful executiv al uneia dintre cele mai mari bănci, Kaupthing, împreună cu acţionarul principal al acesteia au primit pedepse de patru şi, respectiv cinci ani de închisoare. „De ce ar trebui ca o parte din societatea noastră să nu fie sub supravegherea poliţiei şi fără responsabilitate?”, întreabă Olafur Hauksson, procurorul care a instrumentat cazul. „Ar fi periculos ca cineva să fie prea mare pentru a fi investigat”, adăuga acesta.
Băncile nu sunt „sfinte biserici” şi pot fi lăsate să se prăbuşească
Spre deosebire de SUA şi Marea Britanie care au folosit banii contribuabilului pentru a salva mari institiuţii financiare precum AIG, Freddie Mac, Fannie Mae, Lloyds sau Royal Bank of Scotland, guvernul islandez, cu oamenii în stradă, a lăsat băncile sale să se prăbuşească, pasând pierderile către creditorii în cea mai mare parte străini a acestora.
Băncile nu sunt „sfinte biserici” pentru a fi protejate, îşi şoca în urmă cu doi ani auditoriul Formului Economic Mondial de la Davos preşedintele Ragnar Grimsson. „Teoria potrivit căreia trebuie să salvezi băncile este o teorie despre bancheri bucurându-se de profiturile lor în perioadele de succes pentru ca apoi să lase oamenii de rând să le suporte eşecul prin taxe şi austeritate”, declara acesta pentru postul de televiziune arab Al-Jazeera.
http://www.capital.ro/ce-face-islanda-la-sase-ani-dupa-ce-si-a-trimis-bancherii-la-puscarie.html
